CAPITOLE

Cum convertim intre diferitele scale de temperatura

PrintFriendly

De cate ori nu a trebuit sa cautam un convertor din Celsius in Kelvin sau din Fahrenheit in Celsius? Acest articol ne va arata exact cum sa convertim intre ° F, ° C si K si cateva smecherii de conversie rapida in minte pentru a converti Celsius in Fahrenheit si invers! Folosim in viata de zi cu zi temperaturile in Celsius. Dar daca ajungem in statele nord-americane va trebui sa invatam sa convertim rapid in minte in Celsius din Fahrenheit si invers altfel nu ne vom descurca.

Cele sase conversii exacte de temperatura sunt prezentate mai jos. Completati valoarea de temperatura pe care o stiti in partea dreapta si aflati valoarea temperaturii in partea stanga a formulelor.

din Celsius in Fahrenheit ° F = 9/5 × ( ° C) + 32
din Celsius in Kelvin K = ° C + 273,15
din Kelvin in Fahrenheit ° F = 9/5(° K – 273,15) + 32
din Fahrenheit in Celsius ° C = 5/9(° F – 32)
din Kelvin in Celsius ° C = K – 273,15
din Fahrenheit in Kelvin K = 5/9 (° F – 32) + 273,15


Cum se calculeaza temperatura punctului de roua

PrintFriendly

Ce este temperatura punctului de roua?

Daca un obiect este expus la umiditatea din aer si apoi este racit, apa se va condensa pe suprafata sa cand temperatura scade sub temperatura punctului de roua.

Umiditatea Relativa (Relative Humidity = RH) este raportul dintre cat de multa umiditate este in aer pe cat de multa umiditate poate fi mentinuta in aer la o anumita temperatura.

Aceasta poate fi exprimat functie si de presiunea de vapori si presiunea de vapori la saturatie:

RH = 100% x (E/Es)

unde, conform unei aproximari pe baza ecuatiei Clausius-Clapeyron:

E = E0 x exp[(L/Rv) x {(1/T0) - (1/Td)}] si
Es = E0 x exp[(L/Rv) x {(1/T0) - (1/T)}]

unde
E0 = 0.611 kPa, (L/Rv) = 5423 K (in Kelvin, pe o suprafata plana de apa), T0 = 273 K (Kelvin)
iar T este temperatura (in Kelvin),
iar Td este temperatura punctului de roua (de asemenea in Kelvin).

Asa ca, daca stiti temperatura, puteti afla Es, stiind RH sa scoateti Td (punctul de roua) din formula lui E.

ALTA FORMULA MAI DIRECTA ESTE:

Materiale uzuale folosite pentru termoizolatii

PrintFriendly

Vata minerala
Vata mineralaVata minerala se refera la o gama generala de fibre artificiale, unele dintre ele fiind utile pentru termoizolatii. Ceea ce au in comun este faptul ca sunt produse in acelasi mod, intocmai ca vata de zahar, doar ca materie prima sunt roca sau silicatii in loc de zahar.

Fibrele minerale sunt clasificate ca fiind in clasa zero (adica Foarte Bune) in ceea ce priveste siguranta la foc. Sunt specificate in mod normal pentru folosire in jurul cosurilor de fum si a boilerelor unde sunt temperaturi ridicate.

Rezistenta la vapori a fibrelor minerale tinde sa fie neglijabila ceea ce permite constructiilor sa se usuce cu usurinta.

Polistiren
Polistirenul a fost descoperit in 1839, prin izolarea substantei din rasina naturala. In 1930, oamenii de stiinta de la BASF (numita atunci I.G. Farben) au inventat un procedeu comercial de fabricare a polistirenului. BASF este prezentata adesea, in mod gresit, ca fiind inventatorul polistirenului, desi acesta exista in natura.

Mai apoi Dow Chemical Company a inventat polistirenul extrudat pe care l-a numit Styrofoam. (Adesea polistirenul expandat este numit incorect Styrofoam).

Polistirenul extrudat
Spuma de polistiren extrudat (XPS) incepe sub forma unei granule solide de rasina de polistiren. Granulele sunt alimentate intr-un extruder unde sunt topite, la care se adauga aditivi in fluidul vascos care s-a format. Apoi se injecteaza un agent de suflare pentru a face amestecul spumabil. Amestecul spumabil este fortat sa treaca printr-o stanta, moment in care se produce simultan spumarea si formarea. Spuma rigida este apoi taiata la dimensiunile finale de produs.

Rezistenta sa excelenta la umezeala, la putrezire, mucegai si coroziune, fac spuma XPS o alegere excelenta in locuri unde se asteapta prezenta apei, cum ar fi soclurile.

Polistirenul Expandat
O alta varianta de polistiren este Polistirenul Expandat (EPS).  Granulele de polistiren sunt expandate, lucru care se intampla in trei etape. Mai intai granulele sunt incalzite cu aer sau aburi fierbinti pana ce densitatea lor este de trei procente din valoarea initiala. Granulele sunt apoi racite timp de 24 de ore si presate in forma dorita. Cand sunt in matrita, li se injecteaza abur cu preiune scazuta, ceea ce expandeaza si mai mult granulele si le lipeste unele de altele. Cand matrita este racita, EPS este terminat si este gata de folosire sau livrare.

EPS este disponibil in doua variante: EPS traditional de culoare alba si EPS-ul mai modern de culoare gri. EPS gri este numit si “platinum” sau EPS imbunatatit cu grafit. Adaugarea de grafit in EPS ii imbunatateste proprietatile termice.

In prezent EPS este cel mai folosit material pentru termoizolatii exterioare in Romania. Compromisul intre Lambda si cost il fac cea mai populara alegere pentru proprietari si constructori.

Poliuretani
Poliuretanul este produs printr-o reactie chimica intre o rasina de tip izocianat (TDI sau MDI) si un poliol (de obicei poliester). Inainte ca reactia sa aiba loc  se adauga un gaz lichid dizolvat intr-una din componente.

Reactia produce caldura, ce face ca gazul sa fiarba si sa formeze mii de micro bule de gaz  in amestec. Pe masura ce amestecul se intareste bulele raman capturate, creand spuma.

Poliuretanii au cele mai bune proprietati dintre toate produsele termoizolante in uz curent. Aceasta inseamna ca puteti atinge aceleasi proprietati termice cu un strat mai subtire de poliuretani fata de orice alte materiale termoizolante disponibile.

Cum masuram eficienta unei termoizolatii?

PrintFriendly

Caldura se va deplasa intotdeauna dinspre zonele calde spre cele reci. Iarna, cu cat este mai rece afara, cu atat mai repede caldura din locuinta dvs va iesi catre exterior. Termoizolarea peretilor exteriori micsoreaza rata de pierdere a caldurii, pastrand-o cat mai mult posibil in interiorul locuintei dvs.

In timpul verii cǎldura intra in locuinta dvs din aerul inconjurator. In acest caz rolul termoizolatiei peretilor exteriori este de a tempera transferul termic catre interior.

Dar cum masuram eficienta acestei termoizolatii?

Transferul termic (marimea U)

Usurinta cu care caldura curge prin pereti locuintei dvs este numita marimea U. Cu cat este mai mic U, cu atat mai incet se pierde caldura – si cu atat mai multi bani veti economisi pe combustibil sau energie electrica pentru a va pastra locuinta calda.

U = coeficientul de transfer termic. Se masoara in W/m2K (sau in unitati de masura SI: kg s-3 K-1).

Rezistenta termica (marimea R)

Daca privim invers la marimea U obtinem marimea R care este un alt termen utilizat frecvent. Exprima rezistenta peretilor dvs la transferul de caldura si se numeste Rezistenta Termica. Este masurata in unitati de m2K/W.

Deoarece coeficientii U si R sunt inversii unul altuia puteti afla marimea unuia daca il stiti pe celalalt. Amandoi va dau o imagine cuantificata a cat de buni sunt peretii dvs pentru a va mentine confortul termic.

U este inversul lui R: U=1/R

R (rezistenta termica) = D (grosimea ) / LAMBDA (conductivitatea termica)

R (rezistenta termica) este definita ca o masura a capacitatii unui produs de a rezista la transferul de caldura. Valori mai mari ale R semnifica o capacitate mai mare de izolare termica.

Conductivitatea termica = marimea λ (LAMBDA)

O alta valoare de care ar trebui sa va preocupati este “Lambda”, care este masura eficientei unui material de termoizolatii. Motivul pentru care un pulover de lana va tine mai cald decat unul de nylon de aceeasi grosime este ca lana are un Lambda mai mic. Deci pentru o termoizolatie, pentru aceeasi bani veti dori un material cu un Lambda cat mai mic posibil. Lambda este masurat in unitati de W /m•K (sau in unitati de masura SI: m•kg•s-3•K-1). Studiati aici valorile LAMBDA ale celor mai folosite materiale de termoizolatii.

Contactati-ne acum pentru a invata cum poate beneficia locuinta dvs de materiale performante de termoizolatii.

Despre coeficientul de transfer termic LAMBDA pentru materialele uzuale de termoizolatii

PrintFriendly
Tip material LAMBDA [W/mK]
EPS (polistiren expandat) 0,030-0,038
XPS (polistiren extrudat) 0.029 – 0.039
PU (spuma poliuretanica) 0,018-0,028
Vata minerala bazaltica 0.034 – 0.042
Vata minerala din fibra de sticla 0.031 – 0.044
Fibrele celulozice 0,0371
  • Aceste valori Lambda (W/m.K) sunt pentru materialele termoizolante folosite cel mai frecvent, in conditiile 90/90 adica 90% din produse vor avea aceste valori 90% din timp.
  • Utilizatorii / proiectantii vor trebui sa consulte producatorii pentru valorile lambda specifice anumitor produse
  • Click aici pentru LAMBDA mai multor materiale.

Proprietatile materialelor termoizolante

PrintFriendly

Conductivitatea termica – energia termica transferata printr-un material in conditii statice

Reprezinta o rata de transfer de energie in conditii statice, cind temperaturile exterioare si cele interioare ramin constante. Ca si cum am trai intr-o lume perfecta cu o temperatura exterioara constanta , si o temperatura interioara usor modificata in functie de acea temperatura UNIVERSALA EXTERIOARA.

Valoarea conductivitatii termice este cea care genereaza cele mai mari confuzii in randul consumatorilor, fiind SINGURA care este luata in calcul in cazul achizitiei materialului de termoizolatie.

Masa termica – cantitatea de energie necesara pentru a ridica temperatura unui material

Este capacitatea de a inmagazina si apoi a reemite caldura sau racoarea acumulata. Similara cu modul in care caramizile unei sobe acumuleaza si apoi degaja caldura o durata indelungata de timp..

Pagina 4 din 4«1234