Şedinţa [...]]]>

Primarul Sectorului 6, Cristian Poteraş (PDL), a fost acuzat din nou că umflă costurile de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe. Cu toate că nu au fost de acord cu preţurile anunţate în şedinţa extraordinară convocată de edil, toţi consilierii au votat favorabil, indiferent de partid, pentru a nu pierde alegătorii.

Şedinţa extraordinară de Consiliu Local Sector 6, convocată de primarul PDL – Cristian Poteraş, miercuri după-amiază, a fost transformată într-un adevărat spectacol politic în care “înţepăturile” între actualul edil, aparatul executiv al administraţiei locale şi consilierii locali din opoziţie, alături de unul dintre posibilii candidaţi la primăriei, s-au ţinut lanţ.

Cele două proiecte de hotărâre de Consiliu luate în discuţie vizează aprobarea listei unui număr de 300 de blocuri incluse în programul multianual de creştere a performanţei energetice şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru reabilitarea termică a 32 de imobile. După cum a precizat managerul administraţiei publice Sector 6, Cristina Pârvulescu, lista a trebuit reactualizată deoarece au fost comise greşeli, la şedinţele anterioare, unele blocuri repetându-se de 3 sau 4 ori.

Lucrări mai scumpe cu 60% faţă de standardele de cost

Cele mai multe discuţii s-au iscat însă din cauza costurilor, despre care consilierii din opoziţie spun că ar fi prea mari. “Am avut şi avem în continuare multe întrebări legate de preţ”, a declarat consilierul local Constantin Moisă (PSD) care a cerut ulterior să i se dea cuvântul senatorului PSD, Gabriel Mutu, una dintre nominalizările USL pentru candidatura la alegerile locale, în Sectorul 6. “În standardele de cost se stabileşte, cu titlu informativ, un preţ de 55 euro/mp de suprafaţă utilă. Aceste blocuri depăşesc costurile cu aproape 61% faţă de standardele de cost. Dacă cineva avea curiozitatea să ceară o ofertă de pe piaţa liberă constata că valorile prezentate în aceste anexe depăşesc de 2-3 ori valorile reale pe care cetăţenii le-ar putea obţine din piaţă. Nu vă lăsaţi păcăliţi!”, s-a adresat senatorul Mutu bucureştenilor prezenţi în sală.

15.000 de euro pentru anveloparea unui singur apartament

Preşedintele de şedinţă – Sorin Dina (PNL) a ţinut să precizeze că sumele pe care le propune primarul Poteraş în anexele de la dosarul fiecărui bloc în parte trebuie să se apropie cât mai mult de adevăr, în condiţiile în care documentaţia este întocmită de “specialişti”. “Aceste documentaţii atestă ceea ce oamenii de specialitate au găsit pe teren. Au întocmit deviziere şi au semnat pentru situaţii conforme cu realitatea întâlnită pe teren”, a punctat Dina.

Consilierul local, Manuel Avrămescu (PNL) susţine că preţurile de reabilitare termică a celor 32 de blocuri, din proiectul al doilea al ordinii de zi, sunt foarte mari şi variază între 26.000 de lei până la peste 63.000 de lei pentru un singur apartament, aşa cum se întîmplă în cazul a 90 de locuinţe din blocul F2 din str. Drumul Taberei nr. 29 care deţin capul de afiş al celor mai scumpe lucrări de anvelopare.

În top se mai află şi blocul E scara 2 de pe Iuliu Maniu nr. 109 unde pentru fiecare din cele 16 apartamente sunt prevăzute costuri de câte 59.803 lei.

Vezi aici lista completă de preţuri pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din Sectorul 6.

Cel mai adesea, anvelopările blocurilor din Sectorul 6 sunt efectuate de firme apropiate PDL, precum Delta ACM, Tehnologica Radion, Straco.

Primăria promite opt categorii de lucrări

“Ce aveţi pe masă sunt indicatori tehnico-economici care cuprind patru lucrări obligatorii (anvelopare, terasă, subsol şi tâmplărie), două conexe şi două suplimentare la instalaţiile termice de la subsol, parapeţi de la balcoane. Standardele de cost cuprind doar cele patru categorii de lucrări obligatorii, nu toate cele opt tipuri de lucrări pe care le face administraţia”, a explicat Preda care a adăugat că preţurile se majorează şi în momentul în care trebuie date jos de pe bloc aparatele de aer condiţionat care trebuie montate, ulterior, la loc.

“Probabil că acest punct se va lungi destul de mult. Domnii şi doamnele din sală trebuie să ştie că, în Sectorul 6, lucrările nu costă mai mult de 73-74 euro/mp, indiferent că e vorba de tâmplărie din PVC sau aluminiu”, a notat primarul Poteraş.

Nu au fost de acord cu preţurile dar au votat toţi “pentru”

Deşi susţin că nu sunt de acord cu preţurile de anvelopare propuse de Poteraş, toţi consilierii locali, indiferent de culoarea politică, au votat cele două proiecte, constrânşi fiind de faptul că, altfel, ar fi fost taxaţi de cetăţenii Sectorului 6 că se opun programului de reabilitare termică.

În urmă cu aproape un an, fostul ministru al Dezvoltării Regionale – Elena Udrea l-a acuzat pe Vanghelie că execută lucrări foarte scumpe de reabilitare termică, media fiind în jurul sumei de 8.300 de euro.

Primarul Sectorului 6, Cristian Poteraş, a primit în 2011 cei mai mulţi bani de la colega de partid – Elena Udrea pentru reabilitarea termică a blocurile, suma alocată fiind cea mai mare atât din Bucureşti, cât şi la nivel naţional, după cum B365.ro a scris aici. Documentele oficiale ale MDRT arată că edilii PDL (Cristian Poteraş şi Liviu Negoiţă – primarul Sectorului 3) au încasat, în medie, de 3 sau 4 ori mai mult decât primarii sectoarelor 1 şi 4 conduse de Andrei Chiliman (PNL) şi Cristian Popescu Piedone (PC), ceea ce înseamnă că Udrea a împărţit fondurile pe culori politice.

Sursa: b365.realitatea.net – 06.04.2012

In ritmul actual, in care autoritatile au capacitatea de a investi in reabilitarea termica a doar 25.000 de apartamente pe an, toate [...]]]>

Peste 1,4 milioane de apartamente construite inainte de anii  ’90 necesita lucrari urgente de anvelopare, consumul energetic al acestora fiind dublu fata de o locuinta similara din Uniunea Europeana.

In ritmul actual, in care autoritatile au capacitatea de a investi in reabilitarea termica a doar 25.000 de apartamente pe an, toate apartamentele din Romania vor fi reabilitate in 120 de ani. Specialistii avertizeaza ca pana in prezent, au fost efectuate lucrari de modernizare termica la doar 2% din locuinte, in conditiile in care programul national privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte functioneaza, sub diverse forme de aproape zece ani.

Programul de reabilitare termica ar trebui simplificat pentru ca “exista riscul major ca unele lucrari executate indoielnic sa influenteze negativ disponibilitatea cetatenilor” de a utiliza oportunitatile de reabilitare termica, considera Mihai Mereuta, presedintele Ligii Asociatiilor de Proprietari “Habitat”.

Reabilitarea unui apartament-3.600 euro

“Apreciind o medie de cheltuieli de 3600 euro/apartament pentru executarea lucrarilor de reabilitare termica, necesarul de investitii pentru cele 1,4 milioane de apartamente ce trebuie reabilitate de urgenta este de circa 5 miliarde euro, din care 50 % din alocati de la bugetul stat, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Dezvoltarii, adica 2,5 miliarde euro. Un procent de 30 % ar trebui sa fie alocati din fonduri aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetele locale si din alte surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, adica 1,5 miliarde euro”, a declarat Mihai Mereuta.

Diferenta de 20%, adica 500 milioane de euro trebuie acoperiti din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari si din alte surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene.

In 2010, consiliile locale au comunicat un pret mediu pe apartament reabilitat termic de 4.000 euro, in timp ce reprezentantii Ministerului Dezvoltarii discutau de un pret mediu de 3.500 euro. Cu toate acestea, reprezentantii asociatiilor de proprietari au atentionat ca au existat situatii in care facturile de reabilitare au fost “incarcate”, fiind communicate preturi care depaseau si 10.000 de euro/ apartament.

Jumatate din blocuri, la categoria “urgenta”

Potrivit estimarilor specialistilor, mai mult de jumatate din blocurile construite inainte de 1985 necesita anvelopare termica, cladirile de locuit, energofage, in special cele construite din panouri prefabricate consumand o cantitate dubla de energie fata de un imobil similar ca suprafata din Uniunea Europeana.

In Romania, peste 84.000 de locuinte mutietajate se incadreaza la aceata categorie, iar lucrarile de anvelopare in cazul acestora sunt considerate urgente pentru a putea reduce uriasele pierderi energetice. Pentru a intelege dimensiunile acestor pierderi, trebuie mentionat ca in Romania, 40% din consumul de gaz are ca destinatie sectorul rezidential. La demararea programului national de reabilitare termica, proprietarilor de apartamente li s-a promis o reducere a facturilor de intretinere cu 40-50%.

Cate locuinte au fost reabilitate termic pana in prezent? Primele blocuri au fost reabilitate in anul 2000. In perioada 2009-2010, prin programul national au fost terminate inca 35 de blocuri. In total, atat prin programul national, dar si prin alte demersuri s-a ajuns la circa 400 de imobile.

Prioritatile guvernantilor

In 2011, s-au asigurat bani de la buget doar pentru continuarea si finalizarea lucrarilor din anul precedent. Si pentru anul 2012, suma disponibila nu ar ajunge decat tot pentru finalizarea unor lucrari. Cu toate acestea, premierul Emil Boc a declarat saptamana trecuta ca reabilitarea termica a imobilelor este una din prioritatile Executivului. Declaratia a fost facuta in conditiile in care a fost declansata procedura de solicitare catre Comisia Europeana pentru realocarea unor fonduri europene in scopul reabilitarii termice a blocurilor de locuit si finalizarii lucrarilor de infrastructura ce tin de Coridorul IV si de centurile oraselor.

“Ne asteptam ca in urma realocarii acestor fonduri sa putem reabilita termic circa 5.000 de blocuri, ceea ce va insemna, pentru cetatean, o factura mai mica si, pentru economie, mai multe firme care vor avea de lucru in 2012″, a anuntat Emil Boc.

Realocarea de bani

Dupa cateva zile, ministrul Dezvoltarii Regionale a anuntat ca s-a aprobat de catre Comisia Europeana, realocarea sumei de 360 de milioane de euro de la alte programe operationale sectoriale pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit, aceasta suma fiind suficienta pentru reabilitarea a aproximativ 250.000 de apartamente la nivel national. Lucrarile ar putea sa inceapa in lunile mai-iunie 2012.

In schimb, reprezentantii asociatilor de proprietari considera ca programele administrate de catre Ministerul Dezvoltarii (reabilitare termica, consolidare etc) trebuie compatibilizate cu Programele administrate de Ministerul Mediului (“Casa verde”, vanzari de certificate verzi etc) deoarece obiectivele finale ale celor doua initiative converg. Din punct de vedere administrativ si al eficientei cheltuirii banului public, este important un management comun al celor doua programe. De asemenea, din punct de vedere tehnic, integrarea solutiilor de utilizare a energiei din surse regenerabile se poate face numai in acelasi timp cu lucrarile de reabilitare termica.

“Considerand ca cinci ani este perioada optima de realizare a reabilitarii termice a celor 1,4 milioane de apartamente (adica aproximativ 280 de mii de apartamente / an) aflate intr-o situatie avansata de degradare, atunci bugetul anual ar trebui sa fie de aproximativ 500 de milioane de euro”, estimeaza presedintele Ligii Habitat.

Sursa: vezi articolul original

Mai mult de jumatate dintre romanii din [...]]]>

Cei mai multi dintre cei care locuiesc in apartamente neizolate sunt persoane in varsta, peste 60 de ani. Pe de alta parte, mai mult de jumatate dintre cei care detin astfel de izolatii pentru apartamentele proprii au varste cuprinse intre 36 si 60 de ani. Mai mult de jumatate dintre romanii din mediul urban nu au apartamentele izolate termic, potrivit studiu realizat pentru CaleaEuropeana.ro de catre compania de cercetare Reveal Marketing Research. Majoritatea respondentilor s-a pronuntat in favoarea izolatiilor termice, recunoscandu-i rolul in economisirea caldurii si prin urmare si a banilor cheltuiti pentru aceasta, precum si in sporirea confortului in propriile locuinte. Astfel, 83% dintre respondenti sunt de parere ca izolatiile termice sunt o investitie ce merita realizata iar 68% chiar ar avea intentia de a apela la ele daca ar avea banii necesari. O treime dintre romani nu vor sa investeasca in izolarea locuintelor Potrivit studiului Reveal Marketing Research, 34% dintre respondenti nu vor sa investeasca in izolare pentru ca sunt de parere ca diferenta de costuri nu este semnificativa, iar 45% dintre ei spun ca acestea sunt dezirabile dar nu neaparat necesare. Un alt procent, de 35% sunt de parere ca nu merita sa cheltuiasca bani izolandu-si singuri termic apartamentele deoarece blocul in care locuiesc oricum se afla pe lista celor ce vor fi reabilitate termic pe banii primariei. Din cauza pretului destul de ridicat, 42% dintre cei intervievati spun ca ar da acesti bani numai daca ar fi constransi de situatie, referindu-se la o actiune a asociatiei de locatari prin care sa se hotarasca izolarea intregului bloc de locuinte. Referindu-se tot la dimensiunea investitiei, 45% spun ca mai degraba ar merita sa dea acesti bani pentru o centrala de apartament. Indemanarea muncitorilor, mai importanta decat reputatia firmei Pentru o buna izolare, 80% dintre respondenti spun ca este importanta indemanarea persoanelor care o fac si tot atatia s-au pronuntat pentru calitatea materialelor folosite, in timp ce un procent de 69%, sunt de parere ca este importanta reputatia firmei care o realizeaza. Daca ar avea de ales intre izolatie exterioara si una interioara, 75% dintre cei intrebati ar prefera-o pe cea exterioara. Majoritatea respondentilor – 60% declara ca stiu care ar fi costurile izolarii termice a apartamentelor proprii, in timp ce pe ceilalti – 40% nici nu ii intereseaza acest aspect, pentru ca oricum nu si-ar permite aceasta investitie.

sursa: EVZ

Avand in vedere modificarile si completarile aduse privind reformarea Directivei 2002/91/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind performanta energetica a cladirilor de Directiva 31/2010/UE, este necesara modificarea si completarea Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, [...]]]>

Scris de Elena Icleanu 17 Oct 2011 15:09

Avand in vedere modificarile si completarile aduse privind reformarea Directivei 2002/91/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind performanta energetica a cladirilor de Directiva 31/2010/UE, este necesara modificarea si completarea Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, aflata in vigoare in Romania. Pincipalele amendamente ce vor intra in vigoare incepand din anul 2013 au fost dezbatute in cadrul celei de-a V-a Conferinte Nationale a Asociatiei Auditorilor Energetici pentru Cladiri (AAEC), intitulata “Eficienta Energetica a Cladirilor” (EEC), eveniment ce a avut loc, recent, in Bucuresti. La manifestare au fost prezenti auditori energetici, arhitecti, ingineri constructori/instalatori, consultanti, specialisti in eficienta cladirilor si energii regenerabile, reprezentanti ai firmelor si bancilor comerciale, precum si factori de decizie din cadrul autoritatilor publice locale si centrale. Astfel, unul dintre principalele amendamente impuse de necesitatea completarii legislatiei nationale vizeaza obligativitatea, prin certificatul de urbanism emis in vederea obtinerii autorizatiei de construire pentru cladiri, intocmirii unui studiu privind posibilitatea utilizarii sistemelor alternative de energie din surse regenerabile, atat la construirea de cladiri noi, cat si in cazul renovarii majore a cladirilor existente, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator.

Totodata, se stipuleaza ca incepand din data de 31 decembrie 2020, cladirile nou construite vor fi cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero, cu exceptia celor noi, aflate in proprietatea autoritatilor publice, pentru care prevederea se aplica dupa 31 decembrie 2018. “Nivelul necesarului de energie pentru cladirile al caror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilesc prin reglementari tehnice, diferentiat pe zone cu potential de energie din surse regenerabile si se actualizeaza periodic, in functie de progresul tehnic. Prevederile acestui articol se aplica in masura in care investitiile respective se justifica din punct de vedere tehnico-economic, in baza analizei de rentabilitate pe durata normala de functionare a cladirii”, a declarat Eugen Curteanu, ministru-secretar de stat in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT).

De asemenea, din 2013 va deveni obligatorie afisarea certificatelor de performanta energetica (CPE) la cladirile cu o suprafata utila de peste 500 mp, aflate in proprietatea autoritatilor/ institutiilor care presteaza servicii publice. Dupa 9 iulie 2015, obligativitatea afisarii CPE se aplica si imobilelor cu o arii de peste 250 mp.

Printre cerintele obligatorii ce vor fi incluse in normativul national se afla si bligativitatea prezentarii CPE la vanzarea-cumpararea sau inchirierea cladirilor/locuintelor existente, precum si la finalizarea lucrarilor celor noi. Certificatul cuprinde, anexat, atat recomandari de reducere a consumurilor de energie ale cladirii, cu exceptia cazurilor in care exista potential de reducere semnificativa, cat si estimarea economiei de energie.

In caz contrar, se instituie, prin Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) – aflat in subordinea MDRT – controlul certificatelor de performanta energetica, a rapoartelor de audit energetic si a celor de inspectie a sistemelor de incalzire/climatizare, in ceea ce priveste modalitatea de elaborare si punerea acestora la dispozitia proprietarilor. Prin actul normativ se precizeaza faptele contraventionale si modalitatea de sanctionare a acestora.

Informatii suplimentare, la www.aaec.ro

pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanta energetica a cladirilor

Nr. 691/1.459/288

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor Ministerul Economiei si Finantelor Ministerul Internelor si Reformei Administrative

In conformitate cu art. 22 din Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, in temeiul [...]]]>

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor
Ordin nr. 691/2007
din 10/08/2007
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 695 din 12/10/2007

pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanta energetica a cladirilor

Nr. 691/1.459/288

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor
Ministerul Economiei si Finantelor
Ministerul Internelor si Reformei Administrative

In conformitate cu art. 22 din Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor,
in temeiul art. 10 alin. (5) din Hotararea Guvernului nr. 361/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, al art. 11 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, cu modificarile ulterioare, precum si al art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative,

ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor, ministrul economiei si finantelor si ministrul internelor si reformei administrative emit urmatorul ordin:

Art. 1. – Se aproba Normele metodologice privind performanta energetica a cladirilor, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice      Ministrul economiei si finantelor,     Ministrul internelor si reformei
si locuintelor,                           Varujan Vosganian                      administrative,
Laszlo Borbely                                                                    Cristian David

ANEXĂ:

NORME METODOLOGICE privind performanţa energetică a clădirilor

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 695 din data de 12 octombrie 2007

NORME METODOLOGICE din 1 octombrie 2007 privind performanţa energetică a clădirilor

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme metodologice, sunt elaborate în aplicarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi reglementează cu privire la:

a)cerinţele de performanţă energetică a clădirilor;

b)auditul energetic şi certificatul de performanţă energetică a clădirilor;

c)inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire;

d)inspecţia energetică a sistemelor de climatizare.

Art. 2

În cuprinsul prezentelor norme metodologice, prin clădire se înţelege categoriile de clădiri definite la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, inclusiv instalaţiile aferente acestora.

CAPITOLUL II: Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor

Art. 3

(1)Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor, denumite în continuare cerinţe, obligatorii pentru realizarea confortului termic şi fiziologic în spaţiile interioare ale clădirilor, locuite/ocupate, sunt:

a)asigurarea rezistenţelor termice corectate, minim admisibile, ale elementelor de construcţie ale clădirii;

b)asigurarea temperaturilor minime pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie pentru evitarea riscului de condens;

c)asigurarea valorilor normate pentru iluminatul interior natural/artificial;

d)asigurarea temperaturilor interioare şi a debitului minim de aer proaspăt;

e)utilizarea de cazane şi/sau aparate de condiţionare a aerului, inclusiv instalaţiile aferente clădirilor, cu încadrarea în valorile randamentelor minime admisibile şi cu respectarea condiţiilor de mediu privind emisiile.

(2)Valorile minime ale cerinţelor pentru categoriile de clădiri prevăzute de Legea nr. 372/2005 sunt stabilite prin Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 21 februarie 2007.

CAPITOLUL III: Auditul energetic al clădirii

Art. 4

(1)Auditul energetic al clădirii reprezintă o procedură specifică, având ca scop obţinerea datelor privind:

a)profilul consumului energetic al clădirii;

b)identificarea şi cuantificarea măsurilor pentru realizarea unor economii de energie;

c)raportarea rezultatelor.

(2)Auditul energetic al clădirii se realizează, după caz, pe baza datelor extrase din cartea tehnică a construcţiei sau, în lipsa acesteia, în baza releveului clădirii.

(3)Auditul energetic al clădirii cuprinde:

a)analiza termică şi energetică a clădirii, pe baza căreia se elaborează certificatul de performanţă energetică a clădirii, denumit în continuare certificat;

b)stabilirea măsurilor în vederea creşterii performanţei energetice a clădirii, cu estimarea costurilor, a economiei de energie, precum şi a duratei de recuperare a investiţiei. Auditul energetic al clădirii se finalizează cu raport de audit energetic.

(4)Modul de efectuare a auditului energetic al clădirii este stabilit prin metodologie.

Art. 5

Auditul energetic al unei clădiri existente care a fost supusă unei operaţiuni de extindere se efectuează pentru întreaga clădire.

CAPITOLUL IV: Inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire

Art. 6

Inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale clădirii are ca scop determinarea performanţelor energetice ale acestora, precum şi stabilirea măsurilor ce trebuie luate în vederea reducerii consumului de energie şi a limitării emisiilor de dioxid de carbon, a gazelor şi/sau compuşilor chimici pentru încadrarea în valorile prescrise privind protecţia mediului, în conformitate cu reglementările tehnice şi legislaţia specifică în vigoare.

Art. 7

(1)Inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale clădirii se efectuează de către experţi tehnici atestaţi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, şi ale actelor normative subsecvente acesteia, pentru specialitatea instalaţii termice şi ventilare – lt.

(2)Inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale clădirii se face pe baza documentaţiei existente în cartea tehnică a construcţiei, a documentelor de agrementare ale echipamentelor, dispozitivelor şi armăturilor utilizate şi/sau prin măsurători specifice.

(3)În lipsa cărţii tehnice a construcţiei se efectuează releveul echipamentelor şi al instalaţiilor.

Art. 8

(1)Inspecţia energetică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se efectuează în conformitate cu reglementările tehnice specifice şi are în vedere:

a)sistemul de încălzire adoptat, puterea termică instalată, suprafaţa de încălzire, datele privind caracteristicile constructive ale clădirii – structură, anvelopă, materiale -, tipul de folosinţă al clădirii – rezidenţial/nerezidenţial – etc.;

b)determinarea eficienţei energetice a sistemului de încălzire, prin colectarea datelor privind diagrama de funcţionare a sistemului de încălzire, modul de exploatare a sistemului de încălzire proiectat şi cel utilizat, tipul de control al sistemului de încălzire;

c)analiza capabilităţii sistemului de încălzire de a satisface serviciile prevăzute în proiectul instalaţiei, menţionarea diferenţelor dintre prevederile proiectului şi situaţia constatată, consemnarea cazurilor de nefuncţionare;

d)colectarea de date privind contorizarea sistemului de încălzire la sursă şi la consumator, existenţa înregistratoarelor şi a robinetelor termostatice la corpurile de încălzire;

e)stadiul fizic de conservare/degradare a termoizolaţiei cazanului şi a conductelor de transport al agentului termic.

(2)După efectuarea inspecţiei energetice a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire, se elaborează un raport de inspecţie, cu recomandări care:

a)vor ţine seama de costurile efective şi de posibilitatea aplicării lor;

b)vor cuprinde acţiuni posibile imediat – înlocuiri – şi alte acţiuni care se au în vedere în caz de reabilitare/renovare;

c)vor indica opţiunile posibile în vederea utilizării energiilor obţinute din resurse regenerabile.

Art. 9

(1)Procedura de inspecţie energetică a cazanelor cuprinde prevederi referitoare la:

a)identificarea cazanelor prin colectarea de date tehnice referitoare la caracteristicile tehnice, felul combustibilului, puterea minimă şi maximă, data fabricaţiei, clasa cazanului, precum şi date privind emisiile de CO₂ şi alte emisii poluante, felul arzătoarelor, modularea puterii arzătoarelor etc.;

b)colectarea de date privind: instrucţiuni de exploatare, rapoarte de inspecţii anterioare, rapoarte de exploatare, facturi de combustibil, diagrame de funcţionare, stabilirea consumului de energie, stabilirea pierderilor de căldură a cazanului etc.;

c)analiza modului de exploatare a cazanului de către personal calificat şi/sau autorizat, cu menţionarea oricărui caz de nefuncţionare;

d)verificarea aparatelor de măsură şi control, a senzorilor şi aparatelor indicatoare ale cazanului, precum şi a sistemului de automatizare a funcţionării cazanului;

e)estimarea performanţei energetice a cazanelor în momentul inspecţiei;

f)recomandări privind posibilitatea de creştere a performanţei energetice a cazanelor.

(2)După efectuarea inspecţiei energetice a cazanului se elaborează un raport de inspecţie, cu recomandări privind creşterea performanţei energetice a acestuia, care:

a)vor ţine seama de costurile efective şi posibilitatea aplicării lor;

b)vor cuprinde acţiuni posibile cu aplicabilitate imediată – înlocuiri – şi/sau alte acţiuni cu aplicabilitate pe termen mediu care au în vedere reabilitarea/renovarea;

c)vor indica opţiunile posibile asupra schimbării combustibilului sau a tipului cazanului.

CAPITOLUL V: Inspecţia energetică a sistemelor de climatizare în clădiri

Art. 10

(1)Inspecţia energetică a sistemelor de climatizare se efectuează în conformitate cu reglementările tehnice specifice şi are în vedere:

a)sistemul de climatizare adoptat, debitul de aer de introducere şi de evacuare, datele privind caracteristicile constructive ale clădirii – structură, anvelopă, materiale -, tipul de folosinţă al clădirii – rezidenţial/nerezidenţial – etc.;

b)identificarea sistemului de climatizare, prin colectarea datelor privind diagrama de funcţionare: necesarul de căldură şi frig, modul de exploatare proiectat şi cel utilizat, tipul de control al sistemului de climatizare;

c)evaluarea randamentului şi dimensionării acestora în raport cu necesităţile de climatizare ale clădirii;

d)analiza capabilităţii sistemului de climatizare de a satisface serviciile prevăzute în proiect, menţionarea diferenţelor dintre prevederile proiectului şi situaţia constatată, consemnarea cazurilor de nefuncţionare, sistemul de automatizare adoptat;

e)colectarea de date privind contorizarea consumului de căldură şi frig, de apă şi energie electrică;

f)stadiul fizic de conservare/degradare a termoizolaţiei aparatelor de climatizare şi a canalelor de transport al aerului;

g)stadiul fizic privind modul de amplasare şi de reglaj al gurilor de introducere şi de evacuare a aerului;

h)existenţa sistemelor de atenuare a zgomotului, verificarea nivelului de zgomot;

i)datele cu privire la tipul de agent frigorific utilizat şi încadrarea acestuia în categoria acceptată din punctul de vedere al poluării mediului;

(2)După efectuarea inspecţiei energetice a sistemelor de climatizare se elaborează un raport de inspecţie, cu recomandări privind îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile care:

a)vor ţine seama de costurile efective şi de posibilitatea aplicării lor;

b)vor cuprinde acţiuni posibile cu aplicabilitate imediată – înlocuiri – şi/sau alte acţiuni cu aplicabilitate pe termen mediu care au în vedere reabilitarea/renovarea;

c)vor indica opţiunile posibile şi indicaţii asupra posibilităţii utilizării energiilor refolosibile sau a unor sisteme de climatizare cu eficienţă crescută.

CAPITOLUL VI: Certificatul de performanţă energetică a clădirii

Art. 11

(1)Certificatul se elaborează prin grija investitorului/proprietarului, pentru categoriile de clădiri definite la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, şi se păstrează la cartea tehnică a construcţiei. În lipsa cărţii tehnice a construcţiei, până la constituire, certificatul se păstrează de către proprietar.

(2)Certificatul este un document tehnic cu caracter informativ, care atestă performanţa energetică a clădirii prin compararea acesteia cu clădirea de referinţă stabilită prin metodologie, precum şi încadrarea clădirii într-o clasă de performanţă energetică.

(3)Conţinutul-cadru al certificatului şi modul de elaborare al acestuia sunt stabilite prin metodologie.

Art. 12

(1)Pentru categoriile de clădiri care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija investitorului/ proprietarului şi se cuprinde în documentaţia pentru recepţia la terminarea lucrărilor.

(2)Pentru categoriile de clădiri care se vând sau se închiriază, certificatul se elaborează prin grija proprietarului şi se prezintă la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, respectiv a contractului de închiriere.

_________

*)  – Prevederile art. 12 alin. (1) şi (2) se aplică de la data de 1 ianuarie 2007 pentru clădirile care se construiesc, sunt vândute sau închiriate. Prin clădire care se construieşte se înţelege clădirea pentru care autorizaţia de construire a fost emisă după data de 1 ianuarie 2007, data intrării în vigoare a Legii nr. 372/2005. (n.n. – vezi Art. 16 alin. (1))

- pentru clădirile de locuit unifamiliale şi apartamentele din blocurile de locuinţe pentru care se încheie contracte de vânzare-cumpărare sau de închiriere, prevederile art. 12 alin. (2) se aplică de la data de 1 ianuarie 2010. (n.n. – vezi Art. 16 alin. (2))

CAPITOLUL VII: Auditori energetici pentru clădiri

Art. 13

Certificatul se întocmeşte de către auditori energetici pentru clădiri, atestaţi tehnico-profesional în condiţiile legii, denumiţi în continuare auditori.

Art. 14

(1)Atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii ca auditori energetici pentru clădiri în specialităţile construcţii şi/sau instalaţii se face sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) pct. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 361/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 27 aprilie 2007.

(2)În funcţie de felul activităţilor pe care le desfăşoară, auditorii sunt atestaţi după cum urmează:

a)auditori gradul I, care pot realiza auditul energetic al clădirilor, precum şi elaborarea certificatului pentru toate categoriile de clădiri definite la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, care se construiesc, sunt vândute sau închiriate;

b)auditori gradul II, care pot elabora certificatul pentru clădirile unifamiliale şi apartamentele din blocurile de locuinţe, care se construiesc, sunt vândute sau închiriate.

(3)Procedura pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor ca auditori se elaborează ca reglementare tehnică în domeniul construcţiilor, se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor şi conţine în principal:

a)condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească specialiştii care solicită atestarea ca auditori;

b)componenţa comisiilor, modul de numire a acestora şi modul de examinare a specialiştilor;

c)forma şi conţinutul certificatului de atestare tehnico-profesională, ale legitimaţiei şi ale ştampilei;

d)perioada de valabilitate a atestării şi condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru prelungirea acesteia.

Art. 15

Lista auditorilor se gestionează şi se actualizează semestrial şi poate fi consultată pe pagina de web a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

CAPITOLUL VIII: Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 16

(1)Prevederile art. 12 alin. (1) şi (2) din prezentele norme metodologice se aplică de la data de 1 ianuarie 2007 pentru clădirile care se construiesc, sunt vândute sau închiriate. Prin clădire care se construieşte se înţelege clădirea pentru care autorizaţia de construire a fost emisă după data de 1 ianuarie 2007, data intrării în vigoare a Legii nr. 372/2005.

(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru clădirile de locuit unifamiliale şi apartamentele din blocurile de locuinţe pentru care se încheie contracte de vânzare-cumpărare sau de închiriere, prevederile art. 12 alin. (2) din prezentele norme metodologice se aplică de la data de 1 ianuarie 2010.

Art. 17

(1)Auditorii întocmesc şi completează registrul propriu de evidenţă a certificatelor şi rapoartelor de audit, denumit în continuare registru, în baza documentelor tehnice elaborate şi arhivate. Modelul de registru este prevăzut în anexa la prezentele norme metodologice.

(2)Auditorii răspund, în condiţiile legii, pentru datele înscrise în certificat, pentru conţinutul raportului de audit şi pentru întocmirea corectă şi completă a registrului.

Art. 18

Pentru clădirile existente care necesită lucrări de reabilitare termică, finanţate din fonduri publice şi/sau credite externe contractate sau garantate de stat, raportul de audit fundamentează oportunitatea şi necesitatea intervenţiei şi este parte componentă a studiului de fezabilitate.

Art. 19

(1)Prin grija auditorului, certificatul se editează pe suport hârtie şi în format electronic.

(2)Certificatul editat pe suport hârtie, înregistrat în registru, se gestionează după cum urmează:

a)un exemplar se predă beneficiarului;

b)un exemplar se păstrează în arhiva auditorului, pe perioada de valabilitate a certificatului.

(3)Certificatul în format electronic se transmite, în termen de 5 zile de la data înregistrării, la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor – INCERC Bucureşti, unitate aflată în coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

Art. 20

(1)Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor – INCERC Bucureşti centralizează şi prelucrează statistic datele cuprinse în certificate, în vederea constituirii bazei de date specifice domeniului eficienţei energetice a clădirilor.

(2)Cheltuielile pentru proiectarea, realizarea, exploatarea şi întreţinerea bazei de date prevăzute la alin. (1) se suportă din veniturile proprii ale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, constituite în baza prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995, cu modificările ulterioare.

ANEXĂ:

Auditor energetic pentru clădiri

Numele şi prenumele …………………………………

Specialitatea ……………………. gradul …………….

Certificat de atestare ……………. seria …………. nr.

REGISTRU DE EVIDENŢĂ a documentelor elaborate în aplicarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

_________

¹⁾ Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 372/2005.

²⁾ Certificat de performanţă energetică şi/sau audit energetic al clădirii.

³⁾ Vânzare-cumpărare, închiriere, recepţie clădire nouă, reabilitarea termică a clădirii existente.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 695 din data de 12 octombrie 2007

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. – Scopul prezentei legi este promovarea cresterii performantei energetice a cladirilor, tinandu-se cont de conditiile climatice exterioare si de amplasament, de cerintele de temperatura interioara si [...]]]>

Parlamentul Romaniei
Lege nr. 372/2005
din 13/12/2005
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1144 din 19/12/2005

privind performanta energetica a cladirilor

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – Scopul prezentei legi este promovarea cresterii performantei energetice a cladirilor, tinandu-se cont de conditiile climatice exterioare si de amplasament, de cerintele de temperatura interioara si de eficienta economica.
Art. 2. – Prezenta lege stabileste conditii cu privire la:
a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanta energetica a cladirilor;
b) aplicarea cerintelor minime de performanta energetica la cladirile noi;
c) aplicarea cerintelor minime de performanta energetica la cladirile existente, supuse unor lucrari de modernizare;
d) certificarea energetica a cladirilor;
e) verificarea tehnica periodica a cazanelor si inspectarea sistemelor/instalatiilor de climatizare din cladiri si, in plus, evaluarea instalatiilor de incalzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani.

CAPITOLUL II
Definitii

Art. 3. – Termenii si expresiile utilizate in cuprinsul prezentei legi au urmatorul inteles:
1. cladire – ansamblu de spatii cu functiuni precizate, delimitat de elementele de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirii, inclusiv instalatiile aferente, in care energia este utilizata pentru asigurarea confortului termic interior. Termenul cladire defineste atat cladirea in ansamblu, cat si parti ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat;
2. performanta energetica a cladirii – energia efectiv consumata sau estimata pentru a raspunde necesitatilor legate de utilizarea normala a cladirii, necesitati care includ in principal: incalzirea, prepararea apei calde de consum, racirea, ventilarea si iluminatul. Performanta energetica a cladirii se determina conform unei metodologii de calcul si se exprima prin unul sau mai multi indicatori numerici care se calculeaza luandu-se in considerare izolatia termica, caracteristicile tehnice ale cladirii si instalatiilor, proiectarea si amplasarea cladirii in raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare si influenta cladirilor invecinate, sursele proprii de producere a energiei si alti factori, inclusiv climatul interior al cladirii, care influenteaza necesarul de energie;
3. certificatul de performanta energetica a cladirii – document tehnic care are caracter informativ si care atesta performanta energetica a unei cladiri;
4. producerea combinata de caldura si electricitate – PCCE – transformarea simultana a combustibililor primari in energie mecanica sau electrica si energie termica, denumita cogenerare, cu respectarea anumitor criterii de calitate privind eficienta energetica;
5. sistem de climatizare – combinatie a tuturor componentelor necesare asigurarii unei forme de tratare a aerului in care temperatura este controlata sau poate fi coborata, dupa caz, in combinatie cu controlul ventilarii, umiditatii si puritatii aerului;
6. cazan – ansamblu format din corpul cazanului si arzator, destinat sa transmita apei caldura degajata prin arderea unui combustibil;
7. putere termica nominala – exprimata in kW – puterea termica maxima stabilita si garantata de producator, care poate fi furnizata in timpul exploatarii continue, respectandu-se randamentele utile specificate de producator;
8. pompa de caldura – dispozitiv sau instalatie care extrage caldura la temperatura scazuta din aer, apa sau sol, pentru a o furniza unei cladiri;
9. lucrari de renovare – lucrari de modernizare efectuate asupra anvelopei cladirii si/sau a instalatiilor de incalzire, apa calda de consum, electrice si iluminat, gaze naturale, ventilatie si climatizare, ale caror costuri depasesc 25% din valoarea de impozitare a cladirii, sau lucrari de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa cladirii;
10. expertizare tehnica a instalatiilor de incalzire – inspectie totala a ansamblului instalatiilor de incalzire, care cuprinde si evaluarea randamentului cazanului si dimensionarea acestuia in functie de necesarul de caldura al cladirii, pe baza caruia expertii tehnici atestati recomanda utilizatorilor inlocuirea acestuia sau modificarea sistemului de incalzire si preparare a apei calde de consum, precum si solutii alternative.

CAPITOLUL III
Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor

Art. 4. -
(1) In termen de 12 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului elaboreaza si aproba, prin ordin al ministrului, reglementarea tehnica privind metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, denumita in continuare metodologie.
(2) Metodologia cuprinde, in principal, urmatoarele elemente:
a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcatuiesc anvelopa cladirii, compartimentarea interioara, inclusiv etanseitatea la aer;
b) instalatiile de incalzire si de alimentare cu apa calda de consum, inclusiv caracteristicile in ceea ce priveste izolarea acestora;
c) instalatia de climatizare;
d) ventilatia;
e) instalatia de iluminat integrata a cladirii, in principal sectorul nerezidential;
f) pozitia si orientarea cladirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;
g) sistemele solare pasive si de protectie solara;
h) ventilatia naturala;
i) conditiile de climat interior, inclusiv cele prevazute prin proiect.
(3) Metodologia cuprinde, dupa caz, si alte elemente, in situatia in care influenta acestora asupra performantei energetice a cladirilor este relevanta, precum:
a) sisteme solare active si alte sisteme de incalzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabila;
b) electricitate produsa prin cogenerare;
c) centrale de incalzire si de racire de cartier sau de bloc;
d) iluminatul natural.
Art. 5. – Performanta energetica a cladirii se exprima cu claritate si poate include un indicator al emisiei de dioxid de carbon.
Art. 6. – Elementele prevazute la alin. (2) si (3) ale art. 4 se pot modifica prin hotarare a Guvernului.

CAPITOLUL IV
Cerintele de performanta energetica a cladirilor

Art. 7. -
(1) Prin metodologie se stabilesc cerintele minime de performanta energetica a cladirilor, denumite in continuare cerinte, si se aplica diferentiat pentru diferite categorii de cladiri, atat pentru cladirile noi, cat si pentru cladirile existente, dupa cum urmeaza:
a) locuinte unifamiliale;
b) blocuri de locuinte;
c) birouri;
d) cladiri de invatamant;
e) spitale;
f) hoteluri si restaurante;
g) sali de sport;
h) cladiri pentru servicii de comert;
i) alte tipuri de cladiri consumatoare de energie.
(2) Cerintele stabilite in metodologie tin seama de conditiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzatoare, conditiile locale, destinatia data in proiect si vechimea cladirii.
(3) Cerintele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, si se actualizeaza ori de cate ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic in sectorul constructiilor.
Art. 8. – Cerintele stabilite in metodologie nu se aplica urmatoarelor categorii de cladiri:
a) cladiri si monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturala sau istorica deosebita, carora, daca li s-ar aplica cerintele, li s-ar modifica in mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
b) cladiri utilizate ca lacasuri de cult sau pentru alte activitati cu caracter religios;
c) cladiri provizorii prevazute a fi utilizate pe perioade de pana la 2 ani, din zone industriale, ateliere si cladiri nerezidentiale din domeniul agricol care necesita un consum redus de energie;
d) cladiri rezidentiale care sunt destinate a fi utilizate mai putin de 4 luni pe an;
e) cladiri independente, cu o suprafata utila mai mica de 50 m^2.

CAPITOLUL V
Cladiri noi

Art. 9. – La cladirile noi se respecta cerintele stabilite in metodologie.
Art. 10. – Pentru cladirile noi, cu o suprafata utila totala de peste 1.000 m^2, autoritatea administratiei publice locale sau judetene, prin certificatul de urbanism dat in vederea emiterii autorizatiei de construire, potrivit legii, solicita intocmirea unui studiu de fezabilitate tehnica, economica si de mediu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de producere a energiei, ca de exemplu:
a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse de energie regenerabila;
b) producere combinata de caldura si electricitate – PCCE;
c) sisteme de incalzire sau de racire de cartier ori de bloc;
d) pompe de caldura, in anumite conditii.

CAPITOLUL VI
Cladiri existente

Art. 11. – La cladirile existente, cu o suprafata utila de peste 1.000 m^2, la care se executa lucrari de renovare, performanta energetica a acestora trebuie imbunatatita pentru a satisface cerintele stabilite in metodologie, in masura in care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, functional si economic.
Art. 12. – Cerintele se stabilesc pentru intreaga cladire renovata sau pentru sistemele/elementele renovate ale cladirii, atunci cand acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare care trebuie realizata intr-o perioada limitata de timp, avand ca scop imbunatatirea performantei energetice globale a cladirii.

CAPITOLUL VII
Certificatul de performanta energetica a cladirii

Art. 13. -
(1) Certificatul de performanta energetica a cladirii, denumit in continuare certificat, valabil 10 ani de la data emiterii, se elaboreaza cu respectarea legislatiei in vigoare pentru cladirile din categoriile prevazute la art. 7 alin. (1), care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate.
(2) Certificatul este eliberat proprietarului, iar proprietarul il pune, dupa caz, la dispozitie potentialului cumparator sau chirias.
(3) Certificatele pentru apartamente si spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta din cladirile de locuit colective se elibereaza, dupa caz, pe baza:
a) unei certificari comune pentru intreaga cladire, in cazul cladirilor racordate la sistemul centralizat de incalzire si preparare a apei calde de consum; sau
b) evaluarii unui apartament similar din aceeasi cladire.
(4) Nu se elibereaza certificat pentru cladirile mentionate la art. 8.
(5) Certificatul cuprinde valori de referinta prevazute in reglementarile tehnice in vigoare, care permit consumatorilor sa compare si sa evalueze performanta energetica a cladirii. Certificatul este insotit de recomandari de reducere a costurilor, prin imbunatatirea performantei energetice a cladirii.
Art. 14. – In cazul cladirilor cu o suprafata utila de peste 1.000 m^2, aflate in proprietatea/administrarea autoritatilor publice sau a institutiilor care presteaza servicii publice, certificatul valabil este afisat intr-un loc accesibil si vizibil publicului. Se afiseaza la loc vizibil si temperaturile interioare recomandate si cele curente si, dupa caz, alti factori climatici semnificativi.

CAPITOLUL VIII
Inspectia cazanelor si expertizarea tehnica a

centralelor termice si a instalatiilor de incalzire

Art. 15. – In scopul reducerii consumului de energie si al limitarii emisiilor de dioxid de carbon, se efectueaza:
a) inspectie periodica la intervale de 5 ani, pentru cazanele care utilizeaza combustibil lichid sau solid neregenerabil, cu puterea nominala de 20-100 kW; inspectia se efectueaza si pentru cazanele care utilizeaza alte tipuri de combustibil;
b) inspectie cel putin o data la 2 ani, pentru cazanele cu puterea nominala mai mare de 100 kW; pentru cazanele care utilizeaza combustibil gazos aceasta perioada poate fi extinsa la 4 ani;
c) expertizarea tehnica a instalatiilor de incalzire echipate cu cazane cu puterea nominala mai mare de 20 kW si o vechime mai mare de 15 ani.
Art. 16. – Inspectia cazanelor si expertizarea tehnica a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire se fac conform legislatiei in vigoare.

CAPITOLUL IX
Inspectia sistemelor de climatizare

Art. 17. – In scopul reducerii consumului de energie si al limitarii emisiilor de dioxid de carbon, se prevede inspectia sistemelor de climatizare cu puterea nominala de peste 12 kW, la intervale de 5 ani. Inspectia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului si dimensionarea in raport cu necesitatile de climatizare a cladirii. Consumatorii vor fi informati cu privire la imbunatatirea sau inlocuirea sistemului de climatizare si alte solutii posibile.
Art. 18. – Inspectia sistemelor de climatizare se face conform legislatiei in vigoare.

CAPITOLUL X
Experti independenti

Art. 19. -
(1) Auditul energetic al cladirii si elaborarea certificatului se realizeaza de catre auditori energetici pentru cladiri, atestati conform legislatiei in vigoare.
(2) Expertizarea sistemelor de incalzire si climatizare ale cladirii se realizeaza de catre experti tehnici, atestati conform legislatiei in vigoare.
Art. 20. – Auditorii energetici pentru cladiri si expertii tehnici atestati isi desfasoara activitatea ca experti independenti, persoane fizice autorizate sau ca angajati ai unor persoane juridice, conform legislatiei in vigoare.

CAPITOLUL XI
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 21. – Pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Administratiei si Internelor stabilesc programe de informare a utilizatorilor cladirilor in legatura cu diferitele metode si practici care permit cresterea performantei energetice.
Art. 22. – In termen de 12 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei legi, se aproba prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, ministrului economiei si comertului si ministrului administratiei si internelor normele metodologice referitoare la performanta energetica a cladirilor.
Art. 23. – Prevederile art. 13 alin. (1) si (2) privind elaborarea certificatelor si punerea acestora la dispozitie potentialilor cumparatori sau chiriasi de catre proprietari, in cazul vanzarii sau inchirierii locuintelor unifamiliale si a apartamentelor din blocurile de locuinte, se aplica la 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. 24. – Prezenta lege intra in vigoare la 1 ianuarie 2007.
Prezenta lege transpune integral in legislatia nationala prevederile Directivei nr. 2002/91/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind performanta energetica a cladirilor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) L 001 din 4 ianuarie 2003, p. 0065-0071.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,                      PRESEDINTELE SENATULUI
DAN RADU RUSANU                                    NICOLAE VACAROIU

Bucuresti, 13 decembrie 2005.
Nr. 372.

Barieră contra vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, dispusă perpendicular pe direcţia de migrare a vaporilor de apă cu rezistenţă neglijabilă la transfer de căldură dar cu o foarte mare rezistenţă la permeabilitate la vapori, având rolul de a reduce riscul de condens al vaporilor de [...]]]>

Intai sa vedem ce sunt acestea:

Barieră contra vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, dispusă perpendicular pe direcţia de migrare a vaporilor de apă cu rezistenţă neglijabilă la transfer de căldură dar cu o foarte mare rezistenţă la permeabilitate la vapori, având rolul de a reduce riscul de condens al vaporilor de apă în structura elementului;

Barieră antivânt – componentă a unui element de construcţie permeabilă la vapori de apă dar care împiedică pătrunderea curenţilor de aer din stratul ventilat în termoizolaţia alcătuită, de regulă, din materiale de natură fibroasă (de ex. produse din vată minerală sau din vată de sticlă);

Strat de aer ventilat – componentă a unui element de construcţie prin care se permite circulaţia aerului prin tiraj termic şi/sau vânt şi care are drept scop principal evacuarea vaporilor de apă în exces spre mediul ambiant; poate fi realizat continuu sau sub formă de canale;

Strat de difuziune a vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, aflată înaintea unei bariere de vapori (în raport cu sensul de circulaţie a acestora) şi al cărui rol este de a asigura difuzia tangenţială a vaporilor de apă şi/sau o destinaţie a aerului sau a vaporilor de apă sub presiune;

Deflector – element prin care se asigură:

• tirajul stratului de aer ventilat şi evacuarea în atmosferă a vaporilor de apă, la acoperişuri şi alcătuiri de şarpante cu învelitori neetanşe la vapori de apă;
• comunicarea cu atmosfera stratului de difuziune a vaporilor de apă;

Pentru îmbunătăţirea comportării higrotermice şi reducerea riscului de condens, precum şi pentru eliminarea umidităţii iniţiale sub învelitoare, s-au conceput soluţii constructive care să permită eliminarea vaporilor de apă în atmosferă. în acest sens sunt concepute terasele cu straturi de difuzie, canale de aerare şi cu straturi de aer ventilat.

Straturile de difuzie se prevăd în zonele de acumulare a vaporilor de apă: sub învelitoare, respectiv sub bariera de vapori. Se poate prevedea un singur strat de difuzie (sub învelitoare sau sub bariera de vapori), respectiv două straturi de difuzie. Aceste straturi se realizează din carton bitumat perforat blindat pe partea inferioara cu nisip grăunţos aderent, care reprezintă primul strat al barierei de vapori sau al învelitorii, care nu se lipeşte pe stratul suport. Lipirea se face prin bitumul care se toarnă peste acest strat şi care pătrunde prin perforaţii, realizând o lipire prin puncte, nisipul grăunţos venind în contact direct cu stratul suport. Printre granulele de nisip se realizează o oarecare migrare a vaporilor de apă şi aerului şi prin punerea stratului în legătură cu atmosfera se elimină vaporii de apă, cu ajutorul unor dispozitive speciale numite deflectoare, care se dispun în câmpul planşeului terasă, sau în zonele mai înalte (pe contur, lângă atic).

De aceea straturile de difuzie nu sunt eficiente la clădiri cu umidităţi relative ale aerului interior de peste 60%.

Acoperişuri terasă cu canale de aerare
Acoperişurile terasă cu canale de aerare se recomandă la clădiri cu umidităţi ale aerului interior de peste 60% (până la 65-70%). Canalele de aerare se realizează prin includerea în structura planşeului a unei reţele de canale înguste şi continue pe toată suprafaţa terasei, care comunică cu atmosfera prin deflectoare dispuse în câmpul terasei şi prin orificii de aerisire prevăzute pe marginile acoperişului, prin intermediul cărora se asigură evacuarea vaporilor de apă în exterior.

Deflectoarele se dispun la intersecţia canalelor mai mari (canale principale), sub formă de şiruri. Numărul şi modul de dispunere al deflectoarelor se stabileşte în funcţie de forma şi mărimea suprafeţei, ţinând seama că fiecare deflector poate deservi o suprafaţă de cel mult 120m2. Circulaţia aerului în canalele de aerare este determinată de vânt şi de diferenţa de temperatură.

In figura 6.12, b se prezintă un exemplu de realizare a canalelor de aerare prin executarea termoizolaţiei din două straturi de plăci prefabricate, plăcile din stratul inferior fiind mai mici, rosturile dintre plăci având rolul de canale. Un alt mod de realizare a canalelor de aerare se poate face prin practicarea lor, sub formă de şanţuri, pe ambele direcţii, la partea inferioară a plăcilor termoizolante.

In figura 6.13 se prezintă un exemplu de amplasare a deflectoarelor pe acoperişul unei hale industriale şi a orificiilor de ventilare la partea inferioară a aticului.

Fig. 6.13 Acoperiş cu canale de aerare: 1 – deflectoare; 2 – orificii de ventilare; 3 – atic; 4 – canale de aerare principale

Acoperişuri terasă cu strat de aer ventilat
Aceste acoperişuri reprezintă o soluţie modernă care constă în realizarea în termoizolaţie (care este dispusă pe ultimul planşeu) a unul strat de aer ventilat, cu o grosime relativ redusă (Fig6.14). Acest strat de aer este pus în legătură cu atmosfera prin orificii de ventilare pe conturul clădirii şi prin deflectoare amplasate pe acoperiş.

Dezavantajul acestui sistem constă în faptul că sunt necesare elemente de rezistenţă cu ajutorul cărora se realizează stratul de aer, panta acoperişului şi suportul învelitorii.

Fig. 6.14 Acoperişuri cu strat de aer ventilat: a, b – variante constructive: 1 – termoizolaţie

Acum, insa, Primaria Capitalei a hotarat ca bucurestenii vor plati un pret de [...]]]>

Scumpirea caldurii si a apei calde, anuntata in aceasta vara, a provocat un nou val de debransari. Situatia afecteaza intreaga tara, inclusiv locuitorii Capitalei, care, pana de curand, au fost privilegiati, caci nu au cunoscut prea multe majorari.

Acum, insa, Primaria Capitalei a hotarat ca bucurestenii vor plati un pret de aproape 169,88 lei pe gigacalorie, incepand cu 1 august, in comparatie cu 124 de lei, cat plateau pana acum, ceea ce inseamna ca si Bucurestiul a intrat in randul oraselor lovite de fenomenul numit “debransari”.

“Exista in perioada asta temerea de facturi mari, iar romanii incep sa se orienteze catre debransari. Insa e vorba de cei care au bani sa-si puna alte surse. In tara se intampla de mult fenomenul debransarilor. S-a ajuns pana la debransari totale. In Bucuresti, nu au prea fost pana acum, pentru ca nu au fost majorari de preturi.

Au fost oameni debransati fortat, in sensul ca nu le-a mai dat frunizorul caldura, iar altii s-au debransat pentru ca nu au mai putut sa plateasca. In momentul acesta, este greu de spus concret pe problema asta ceva, pentru ca este in miscare toata treaba. In orice caz, este un fenomen ciudat asta, nu este un fenomen normal”, a declarat Radu Opaina, presedintele Federatiei Asociatiei de Proprietari din Romania (FAPR).

Fata de anul 2010, numarul debransarilor aproape ca s-a dublat, ajungand, in prima jumatate a acestui an, la 10.000 de apartamente care au renuntat la sistemul de termoficare de la stat.

“Conform datelor oficiale raportate de catre Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC), in primele sase luni ale anului 2010 s-au debransat peste 6.200 de apartamente, pentru ca in intervalul ianuarie – iunie 2011 numarul acestora sa ajunga deja la 10.000. Observam astfel o crestere de peste 60%.

Trebuie luat insa in calcul ca cele mai multe debransari au loc in intervalul august-octombrie. Spre exemplu, in 2010, din numarul total de peste 72.000 de apartamente debransate, 62% au renuntat la sistemul centralizat in perioada amintita. Astfel, o imagine mai coerenta asupra evolutiei debransarilor in acest an, comparativ cu 2010, vom avea dupa raportarile din urmatoarele luni”, a declarat Catalin Draguleanu, directorul de vanzari al Ariston Thermo Romania.

Avand in vedere cererea tot mai mare de debransari, oficialii Ariston se asteapta la o crestere a vanzarlor de centrale de apartament, care ar urma sa se intensifice odata cu venirea toamnei si intoarcerea romanilor din concediu.

“Dorinta de debransare a romanilor are motivatii diferite la nivel zonal. Piata si procesul de debransare este mai anevoios sau mai facil in functie de reglementarile locale, asa ca si in acest an asteptam anumite accente mai puternice la nivel zonal. In ceea ce priveste Bucurestiul, unde ponderea celor bransati inca la sistemul centralizate este de circa 80%, am observat o crestere cu 145% a apartamentelor debransate in primele 6 luni din acest an, comparativ cu aceeasi perioada din 2010″, a completat Catalin Draguleanu.

In ciuda faptului ca debransarea ar trebui sa fie un fenomen simplu si necostisitor, cei care vor sa se debranseze se trezesc in situatia in care vor plati bani foarte multi.

“Lumea se debranseaza, nu cum spune legea, ci cum vrea furnizorul, pe bani multi. Este o operatiune simpla si gratis, dar furnizorii i-au bagat in ceata cerandu-le o gramada de bani. Daca se duce omul la ghiseu, vede ca taxa este si 200 de euro. Pe fiecare oras, gigacaloria are un alt pret. Diferenta este influentata de cat poate primaria sa suporte”, a continuat Opaina.

Orasele cu cele mai multe debransari

In 2010 (perioada ianuarie-decembrie), orasele cu cele mai multe debransari au fost Targu Mures (16.000 apartamente), Brasov (10.000), Bacau (6.000), Cluj Napoca (4.400). Debransarile masive din Targu Mures au avut loc in urma anumitor decizii locale privind debransarea automata a unui numar de apartamente prestabilit da catre regiile locale. In Brasov, debransarile au fost determinate de sistarea furnizarii de agent termic pe parcursul verii din cauza datoriilor, lucru care a dus la o crestere a cererii de independenta termica, potrivit informatiilor furnizate de Ariston.

In inuarie-iunie 2011, cele mai multe debransari au avut loc in Timisoara (1.700), din cauza celui mai mare pret al gicaloriei la nivel national, Neamt (1.500), Brasov (1.100). Debransari masive au fost si in Suceava (1.000), chiar daca anul trecut in aceeasi perioada nu se debransasera decat 3 apartamente.

Ce trebuie sa faci ca sa te debransezi?

Romanii opteaza pentru achizitia si instalarea unui sistem propriu de incazire pentru a reduce cheltuielile, dar si pentru a avea controlul costurilor si mai mult confort.

Ca sa debransezi trebuie sa parcurgi insa urmatorii pasi (valabil pentru cei Bucuresti):

• Obtinerea acordului Asociatiei de Proprietari, precum si a vecinilor. Acordurile se depun impreuna cu cererea de debransare RADET
• Intocmirea dosarului de debransare, care va contine actele cerute de RADET
• Aprobarea RADET pentru debransarea dupa analiza dosarului
• Depunerea dosarului avizat la Asociatia de Proprietari de la Sectia de Distrbutie a sectorului si intocmirea devizului de plata
• Depunerea chitantei cu suma platita pentru debransarea efectiva in termen de 45 de zile.

Proiectul are o valoare totala de aproximativ 80 milioane de euro si vizeaza interventii asupra anvelopelor a 245 de [...]]]>

Banca Europeana de Investitii (BEI) ar putea acorda un credit in valoare de 60 milioane de euro Primariei Sectorului 2 din Bucuresti pentru continuarea implementarii programului de reabilitare termica a blocurilor de locuinte.

Proiectul are o valoare totala de aproximativ 80 milioane de euro si vizeaza interventii asupra anvelopelor a 245 de imobile, cu peste 15.000 de apartamente.

In cazul in care imprumutul va fi obtinut, lucrarile vor fi realizate in perioada 2012 – 2013 si vor include izolarea fatadei/ teraselor si montarea de tamplarie termoizolanta.